Find resources / Articles / Tamaiti ma le saogalemu Safety – Samoan

E lē ‘o le ulāvavale o tamaiti pe’ā tupu se fa’alavelave ia i latou. Latou te mana’omia le su’esu’eina o ‘auala e saogalemu ai ‘a’o latou su’esu’eina le lalolagi.

Tausi le saogalemu o tamaiti

E mafai ona faigatā le tausiga o le saogalemu o lau tama peā o’o ina ‘avea ma tamaitiiti la’ititi e fia iloa mea i le tu’u o mea i lona gutu, oso, tatala faitoto’a ma ‘a’apa i luga ma tago solo i mea ‘uma e mafai ona pa’i i ai. ‘O nei su’esu’ega ‘uma ‘o se vāega tāua o lona ola tuputupu a’e. E lelei ona va’ai saogalemu ia, ‘ina ‘ia maua le fiafia i le taimi nei o lona olaga.

‘Āfai o ia lava ua o’o ai i se tulaga faigatā, ‘o le fa’asalaga e pei o le pō e leai sana a’oa’oga e maua mai ai. Pau le mea ia saogalemu lona si’osi’omaga ma a’oa’o ina ‘ia iloa ona tausi lona saogalemu.

O mea e mafai ona fesoasoani

“Na sola ese Ruta i le isi aso. Ua alu i le atoa i le tuaoi. Ua ma popole ae ina ‘ua toe fo’i mai ma ou māfaufau e po e na te iloa ai lona ulavale. Ae fai mai sa ia mana’o e va’ai i lana uo ona ave lea i lona potu ina ia matou maua le to’afilemū. Ona matou talanoa lea – ou te manatu na ia lē iloa sa ia faia se mea sese.”

  • Māfaufau po’o ā mea e mafai ona tago i ai lau tama peā amata ona totolo, savali na mea ‘uma e mafai ona tu’u i o lona gutu. Tu’u fa’amaualuga mea tāua ma va’ava’ai mea lāiti e mafai ona laoa ai.
  • E tatau ona fetaui lelei meata’alo ma lona matua. Fa’aeteete i meata’alo e iai mea lāiti e ono matala ‘ese, pe ono tīgā ai pe’ā lamu ma sisina.

“Fai ma fa’amatala le vevela – i ta’aelega, kuka, mea inu ma isi mea.”

  • E tatau ona tu’u fa’amaualuga vaila’au ma vai ‘o’ona o le fale fa’apea fuālā’au ‘uma pe tu’u i se kapoti e lē mafai ona tatala e le tamaitiiti.
  • Fai se taimi e a’oa’o ai āmio saogalemu. Fa’amatala manino pe ‘aiseā e lē mafai ai ona faia se mea ma fa’asino i ai se isi faiga. ‘Ia to’afilēmū – ‘e te toe fai i ai le fe’au fa’alua.
  • Sasa’a le vai mai le pakete peā ‘uma ona fa’aaoga.
  • Tu’u ‘ulo i le matāafi pito i tua ma fa’aū i totonu ‘au – pe fai se pā fa’ata’amilo i le ‘ogāumu.
  • Fa’atū se pā i luga o fa’asitepu ma faitotoa ‘olo’o iai se mea e ono lamatia ai tamaiti lāiti.
  • Fa’amau fata ma isi mea i le puipui.
  • Tu’u ese afi penisini ma afitusi ‘ia ‘aua ne’i maua e tamaiti. A’oa’o lau tama peāfai na te mauaina se afitusi ma se afi penisini ia ‘ave sa’o i se tagata matua.
  • ‘Ave’ese le uaea o mea e alu i le ‘eletise, ma sai fa’atasi uaea lusi.
  • Fa’aaogā se pā puipui mo afi ma hita.

“Latou te su’esu’e ‘uma ona o se vāega o lo latou tuputupu a’e. Ia maua lo latou
saogalemu.”

“‘A ia sasaina le pusi, fa’asino le milimili lemū ma fai i ai milimili le pusi ma fai ‘ia fai lelei le pusi’.”

Saogalemu i luga o auala

  • U’u lima fa’atasi ma ‘aua le tu’u lau tama e tamo’e muamua. Āfai e lē ‘o avanoa ou lima fai i ai e ‘u’u lau ato po’o se vāega o lou ofu.
  • Fai se fa’ata’ita’iga lelei. Filifili vāega saogalemu e savali ai i le isi itu ‘auala ma fa’amatala au mea o fai.
  • Fesili i so latou manatu po ’o fea e tatau ona savali ai i le isi itu auala. Talanoa i le vāega sili ona lelei e tu ma va’ai ai le feoa’i o ta’avale.
  • Āfai ae tamo’e ese lau tama, pe tamo’e i le auala, puipui i latou. Fa’aali i ai lou fefe tele ona o lana mea ‘ua fai. Fa’asino se isi faiga lelei.
  • Fa’amatala pe aiseā e tatau ai ona nofo i le nofoa ta’avale i taimi uma e ave ai ia i le ta’avale.
  • Fa’amanaia le nofoa. Teuteu i mea fa’apipi’i, ave ni meata’alo e mafai ona ta’alo ai.
  • Ia mautinoa e mafai ona lua fevā’ai a’i mai le fa’ata i tua a’o alu le ta’avale.
  • Fai se taui o le āmio lelei, ta’u i ai lona lelei tele.
  • ‘Aua ne’i alu le ta’avale ae le’i faia le fusipa’u. A tatala e lau tama le fusi, taofi le ta’avale. Fa’amatala e lē alu le ta’avale vagana ‘ua fa’amau le lave.
  • ‘Ave’ese mai o lona māfaufau mai le umi o le malaga i ta’aloga ma pese.
  • Fuafua se malaga latalata i le taimi moe ‘ina ‘ia tulimoe. Pe o ese vave i le taeao ‘ina ‘ia fia momoe ai.
  • Tu’u le nofoa ta’avale i le mea e mafai ona e vave siakiina mai lau fa’aata. Taofi le ta’avale pe’ā mana’o lau tama e te fa’asagasaga atu ia te ia.

“E ese lona fiafia e omiomi le fa’amau i le auala kolosi.”

“Fai sou taimi e a’oa’ao ai āmio saogalemu.”

“Ma te fai so’o atu i la ma tama e lua ma le afa tausaga le matua e ‘aua le so’ona tapunia le faitoto’a. E leai sona malamalama i le uiga o le ma tala ne’i lavea ona tamatama’ilima. Ia ona ma aumaia lea o pi lanumeamata ma matua’i tapuni le faitoto’a ma fa’asino i ai foliga o pi. Ma fa’amatala i ai o le mea lena e tupu i ou tamatama’ilima. Ua ofo ma lē toe tapunia malosi ai le faitoto’a ma fai i isi e fa’aeteete.

‘O aso e lua na soso’o ai na ‘ou maua atu ai ‘ua nofo ma tapuni le faitoto’a i le fale!”

E lagolago e le Tākai mātua ma e tausia fanau ‘ina ‘ia tausia tamaiti i auala lelei ma saogalemu.

Mo nisi fa’amatalaga; taga'i i le upega tafa'ilagi tākai.nz(external link)

Mo nisi fa’amatalaga i lagolago mo mātua taga'i i le upega tafa'ilagi:

Family Services Directory(external link)

Helpful resources for whānau