Find resources / Articles / Fautuaga mo lagona mamafa tu Tips on stress – Samoan

E iai mea e sili ona taua i lo isi. Taumafai e faavasega mea e tatau ona e faia. Faifai lemu mea e lē tāua.

Fautuaga mo mātua

‘O le faigofie ia ona lagona le mamafa a’o tau fa’amaopoopo le ‘āiga : faataitatiga- tāgāmea, kuka, fa’amamā, amata mai ile "A e o’o atu i le E", mea tau tupe ma isi mau mea. E iai taimi ua tele ai le mamafa o le avega, ua faapena le faigatā o le olaga ona ua foliga lapopo’a mea ma ‘ese le faigatā.

E lē mafai ona puipuia atoa lagona mamafa, ae iai auala e mafai ai ona pūlea ‘ina ‘ia ‘aua ne'i faapopoleina.

“Fai se mālōlōga mai ou tiute fa’amatua”

Fai se taimi mo ‘oe, faitau se tusi mo le 10 minute.

Fesoasoani

  • Mafaufau pe faapefea ona ‘e tali i nisi lu’itau? Talanoa i se isi tagata ma māfaufau i ni ‘auala e mafai ai ona fo'ia.
  • ‘O nisi taimi talia “E leai se mea ‘ou te faia i ai, e lē ‘o sa’u fa’afītāuli-ua māmā le avega".
  • Fai ni sini e mafai ona ‘ausia. Fa'ataitaiga-‘fa’amamāina o le fale, faatali tapena fa'atasi.
  • Fa’amālositino- Taumafai e sāvavali fa’atolu i le vaiaso. Fai ni fa’amālositino o le ta’oto ma nofo i luga fa’alua sefulu i taeao ‘uma pe ‘eli se togālā’au.
  • Fai se taimi mo ‘oe. -Nofo ma faitau se tusi mo le 10 minute, pe matamata le TV. ‘Aua le fa’aalua ‘uma le taimi pe’ā momoe lau fānau pe pisi solo e taumafai e fai ni mea, fa’aaogā le taimi mo ‘oe. Se’i le palaka o le telefoni ma tā’ele, tusi i lalo ou lagona, moa le vao, ta’oto’oto i le lā, telefoni sau uō.
  • Talanoa i ou uo. Fa'ataitaiga- faapotopotoga Ā’oga ‘Āmata. Talanoa i mātua o tamaiti ‘olo’o ta’a’alo ma lau tama, e ‘āmata mai ai ‘i’inā se faigāuō e mafai ona lagolagoina ‘oe.

‘O mea e lē fesoasoani

  • ‘Aua ‘e te faitioina ‘oe lava, e leai lava se tasi e ‘ato’atoa ni ana mea e fai i taimi ‘uma.
  • Taumafai e ‘aua le fa’amisa i isi tagata, mānava i totonu ma savali ‘ese.
  • ‘Ia mautinoa ‘aua ne’i ‘e maua i le lē lava o le ‘ai, ‘ai tele, tele le inu kofe po’o meainu mālosi.

“Alu i fafo, tatala le fa’amalama ma afai e mafai, alu i se mea o avanoa.”

  • ‘O le fa’ataiō e o’o atu ai i se isi tūlaga ma faavevesi ‘uma ai ‘oe ma lau fānau.
  • E ui ina faigatā ma lelavā le alu i fafo ma fealua’i. O uō ma aiga o lau fesoasoani sili lea. ‘A ‘e lē iloa se tagata, mafaufau poo a nisi nofoaga e ono e feiloa’i ai i isi matua o lo’o tutusa ma oe – Nofoaga Ta’alo, Kohanga, a’oga ‘āmata ma isi.
  • ‘O le lē lava o le moe. Taumafai e ta’oto ma fai se malologa ao momoe lau fanau. Alu vave e moe. Taumafai e ‘aua ne’i e lelavā tele ma faigatā ai mea uma.

Faavasegaina o lou aso

‘A’o laiti tamaiti e fōliga mai e tele mea e fai. Taumafai e fa’ata’atia le fa’asologa o au gāluega fai, ina ia ‘aua ne’i faulala’i au feau i luga o isi feau. Sauni e fesuia’i au mea fai pe’ā tupu mai se isi mea. ‘Aua e te popole i galuega i totonu o le fale pe’ā lā le aso, ona mafai lea ona e alu e savali, pe sau se tasi lua te talanoa.

“Ki faaleotele le musika ma siva”

“Alu e tā’ele”

Faata’atitia ni au sini autu

Faata’atitia mea e sili ona tāua. E iai mea e sili ona tāua i lo isi, taumafai e faavasega mea e tatau ona e faia ma faifailēmū mea e lē tāua tele peā iai sou taimi. Faata’atia ni sini lāiti mo ‘oe ina ia e lagona ua māe’a se mea i aso ta’itasi. Se faata’ita’iga -fuafua lou alu e tia’i uma mea i le pusa’aisa ua te’a le taimi fa’aaoga, pe fuafua sou taimi faitautusi i lau tama. A fesiligia ‘oe e te faia se mea e faigatā, fai i ai "leai".

“Fa’amatamata tamaiti i se vitio”

Pe’ā e popole

‘Afai o ‘e popole ma lagona le mamafa tu, faanoanoa pe ua leai se loto fiafia, talanoa i lau foma’i.

“Na faalētonu o’u lagona ina ua fanau la’u pepe. Na ‘ou mamao ‘ese ma lo’u aiga ma sa mana’omia se tasi ma te talanoa. Na ma talanoa ma la’u foma’i pe tusa ma le itūlā ma ina ua ou fo’i i le taavale fai mai la’u pa’aga - o a’u o se tagata fou.”

E lagolago e le Tākai mātua ma e tausia fanau ‘ina ‘ia tausia tamaiti i auala lelei ma saogalemu.

Mo nisi fa’amatalaga; taga'i i le upega tafa'ilagi tākai.nz(external link)

Mo nisi fa’amatalaga i lagolago mo mātua taga'i i le upega tafa'ilagi:

Family Services Directory(external link)

Helpful resources for whānau